‘James Webb’ – cel mai modern telescop spațial a fost lansat pe orbită
Botezat „James Webb” sau JWTS abreviat, cel mai puternic telescop spațial din lume a fost lansat cu succes sâmbătă, 25 decembrie, pe orbita terestră. Pentru acest lucru, NASA a folosit racheta Ariane V.
JWTS este un proiect fără precedent, pentru care s-au cheltuit 10 miliarde de dolari. Acest telescop, dotat cu tehnologie de ultimă generație, este conceput pentru a explora misterele universului. Lansarea sa a avut loc din complexul de lansare al cosmodromului Kourou din Guyana Franceză.
JWTS a fost dezvoltat de NASA în colaborare cu Agenția Spațială Europeană (ESA) și Agenția Spațială Canadiană (CSA). Telescopul este considerat un observator cu infraroșu orbital, conceput pentru a înlocui legendarul telescop Hubble, lansat în 1990.
De 100 de ori mai puternic decât Hubble, JWTS poate „vedea” la o distanță de peste 13 miliarde de ani-lumină. Este capabil să fixeze aspectul galaxiilor îndepărtate cu ajutorul undelor termice și nu a spectrului vizibil al razelor de lumină. Lumina obiectelor foarte îndepărtate pur și simplu nu ajunge pe Pământ, deoarece este difuzată de praful cosmic.
După această lansare de succes, va dura cel puțin două săptămâni pentru ca JWTS să-și deschidă panourile solare, scutul solar, oglinda principală, precum și antena destinată comunicării cu Pământul.
Sarcinile principale ale JWST sunt: detectarea luminii primelor stele și galaxii formate după Big Bang, studierea formării și dezvoltării galaxiilor, stelelor, sistemelor planetare și a originii vieții.
De asemenea, telescopul va putea aduce informații despre când și unde a început crearea Universului și ce a cauzat-o. JWST va trebui să afle cum arătau galaxiile în perioada cuprinsă între 400 de mii de ani înainte de Big Bang și 400 de milioane de ani după Big Bang.
Sofisticatul spectrograf va analiza spectrul surselor și va oferi informații atât cu privire la proprietățile fizice ale obiectelor studiate (de exemplu, temperatura și masa), cât și la compoziția lor chimică.
Telescopul va fi capabil să detecteze exoplanete relativ reci, cu temperaturi de suprafață de până la 300 grade Kelvin (temperatură aproape egală cu cea a suprafeței Pământului), situate la mai mult de 12 unități astronomice UA (unde 1 UA = 150 milioane de km) de stelele lor și îndepărtate de Pământ la o distanță de până la 15 ani-lumină.
Zeci de stele, dintre cele mai apropiate de Soare, vor cădea în zona de observare detaliată a telescopului. Datorită JWST, se așteaptă o adevărată revoluție în exoplaneteologie, deoarece capacitățile telescopului vor fi suficiente pentru a detecta nu numai exoplanetele în sine, ci chiar sateliții și liniile spectrale ale acestora.