fbpx
sâmbătă, 13 august 2022
Informația fără granițe


O poezie pe zi: „Din străinătate” – Mihai Eminescu

Scris de: Mihai Diaconu , înv Cultură Poezii - marți, 18 august 2020 Etichete: , , ,

Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici; n. 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – d. 15 iunie 1889, București, Regatul României) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat. Citește mai mult pe Wikipedia…

Din străinătate

Când tot se-nveseleşte, când toţi aci se-ncântă,

Când toţi îşi au plăcerea şi zile fără nori,

Un suflet numai plânge, în doru-i se avântă

- Continuarea articolului după publicitate -

L-a patriei dulci plaiuri, la câmpii-i râzători.

 

Şi inima aceea, ce geme de durere,

Şi sufletul acela, ce cântă amorţit,

- Continuarea articolului după publicitate -

E inima mea tristă, ce n-are mângâiere,

E sufletu-mi, ce arde de dor nemărginit.

 

Aş vrea să văd acuma natala mea vâlcioară

- Continuarea articolului după publicitate -

Scăldată în cristalul pârăului de-argint,

Să văd ce eu atâta iubeam odinioară

A codrului tenebră, poetic labirint;

 

- Continuarea articolului după publicitate -

Să mai salut o dată colibele din vale,

Dorminde cu un aer de pace, liniştiri,

Ce respirau în taină plăceri mai naturale,

Visări misterioase, poetice şoptiri.

- Continuarea articolului după publicitate -

 

Aş vrea să am o casă tăcută, mititică,

În valea mea natală, ce undula în flori,

Să tot privesc la munte în sus cum se ridică,

- Continuarea articolului după publicitate -

Pierzându-şi a sa frunte în negură şi nori.

 

Să mai privesc o dată câmpia-nfloritoare,

Ce zilele-mi copile şi albe le-a ţesut,

- Continuarea articolului după publicitate -

Ce auzi odată copila-mi murmurare,

Ce jocurile-mi june, zburdarea mi-a văzut.

 

Melodica şoptire a râului, ce geme,

- Continuarea articolului după publicitate -

Concertul, ce-l întoană al păsărilor cor,

Cântarea în cadenţă a frunzelor, ce freme,

Născur-acolo-n mine şoptiri de-un gingaş dor.

 

- Continuarea articolului după publicitate -

Da! Da! Aş fi ferice de-aş fi încă o dată

În patria-mi iubită, în locul meu natal,

Să pot a binezice cu mintea-nflăcărată

Visările juniei, visări de-un ideal.

- Continuarea articolului după publicitate -

 

Chiar moartea, ce răspânde teroare-n omenire,

Prin vinele vibrânde gheţoasele-i fiori,

Acolo m-ar adoarme în dulce liniştire,

- Continuarea articolului după publicitate -

În visuri fericite m-ar duce către nori.

 

Mihai Eminescu

Susține publicația noastră

Trimite acest articol și prietenilor tăi