fbpx
luni, 26 octombrie 2020
Informația fără granițe


Povestea Laurei, românca din Italia care trăiește în cea mai neagră sărăcie: „Mă spăl când plouă, mănânc fasole și cartofi”

Scris de: Daniela Stoica , înv Din diaspora Știri - vineri, 11 septembrie 2020 Etichete: , , , , , , ,

Situația și condițiile degradante în care trăiește o femeie româncă la Ancona (Marche) a ajuns în atenția serviciilor sociale ale primăriei din localitate. Laura, în vârstă de 42 de ani, doarme de 4 ani într-un adăpost improvizat, în zona arcadelor șoselei care duce la Catedrală, în via Papa Giovanni XXIII.

Cu câteva zile în urmă femeia s-a simțit rău, iar un prieten a chemat salvarea. Personalul sanitar a anunțat poliția, care la rândul ei a luat legătura cu reprezentanții administrației orășenești. Așa au ajuns autoritățile să afle despre situația grea în care trăiește femeia româncă. „Mă spăl când plouă, mănânc cartofi și fasole, nu știu unde altundeva să mă duc”, a mărturisit femeia româncă.

- Continuarea articolului după publicitate -

Laura nu este singura din acel loc „parcă din lumea a treia” scrie Il Resto del Carlino, care reușește să supraviețuiască la limita subzistenței, fără lumină sau apă curentă și fără suficientă hrană. Mai sunt aruncate în diferite colțuri ale arcadelor alte saltele pe care dorm alte persoane disperate.

Foto: Il Resto del Carlino

„Locuiesc aici de patru ani – a spus Laura jurnaliștilor de la sursa citată – mă spăl când plouă, mănânc cartofi și fasole, nu știu unde altundeva să mă duc. Cei ca mine nu primesc niciun ajutor, de la nimeni.” Femeia româncă a mărturisit că are un prieten care mai vine să o vadă, dar de multe ori e beat și între ei se termină cu scandal. El i-a construit un adăpost improvizat sub zidurile arcadelor.

O poveste de decădere morală, mizerie și singurătate, povestea unei femei încă tânără despre care nu știm ce dureri și suferințe ascunde în trecutul ei. Cert este că prezentul pe care îl trăiește este unul în care are nevoie de ajutor, iar consilierul pentru Servicii Sociale din cadrul Primăriei din Ancona, Emma Capogrossi, a promis că se va ocupa în mod special de acest caz: „Am luat legătura cu toate organizațiile umanitare cu care colaborăm de foarte mult timp în astfel de situații. Din păcate – recunoaște consilierul – printre persoanele fără adăpost există și unele care au probleme de diferite feluri și acceptă cu greu să fie ajutate de serviciile sociale.”

Povestea Laurei, publicată de jurnaliștii italieni, a ajuns să înduioșeze pe mulți care au ajuns la cunoștința ei. Un muncitor în vârstă de 50 de ani vrea să o cunoască pentru a-i dărui 20 de euro, atât cât poate din salariul lui care este destul de mic: „Nu sunt mulți, dar dacă am dărui cu toții câte ceva, Laura ar putea avea o viață mai demnă și nu va aștepta să plouă pentru a se putea spăla”, a spus bărbatul.

Demersuri care să vină în ajutorul femeii românce a început să întreprindă și cooperativa socială Polo9 care se ocupă printre altele și de persoanele fără adăpost. „I-am putea găsi un loc într-un apartament, respectând măsurile pentru Covid. Ne vom strădui să vedem ce posibilități de gestionare am putea avea”, a declarat Chiara Mondaini de la cooperativa respectivă care promite să inițieze acțiuni de sprijin pentru Laura și pentru cei care, ca și ea, au nevoie de un ajutor pentru a putea lua viața de la capăt.

- Mai multe articole după publicitate -

Trimite acest articol și prietenilor tăi

Trimite acest articol și prietenilor tăi