Român întors din străinătate: „Dacă țara asta n-o să producă, atunci copiii noștri o să plângă și o să plătească numai datorii”
Toma Zerestea, un fermier din Sebeșu de Jos, comuna Turnu Roșu, a devenit un exemplu de ambiție și dedicare în agricultura românească. După o viață plină de experiențe internaționale, lucrând în Spania și Columbia, Zerestea s-a întors în România, unde acum crește vaci din rasa Aberdeen Angus
Povestea lui a fost prezentată în emisiunea Agrostrategia de la TVR 1
În 2004, a plecat în Spania alături de fratele și sora sa, lucrând inițial ca zilier și apoi la o fermă de cai.
Criza economică l-a îndreptat apoi spre Columbia, unde viața i-a luat o întorsătură neașteptată. Acolo, a întâlnit-o pe viitoarea sa soție, provenind dintr-o familie de fermieri. Împreună, au crescut porci și vaci, participând activ la târgurile locale.
Din păcate, problemele de sănătate ale mamei sale l-au determinat să se întoarcă în România, unde și-a continuat pasiunea pentru agricultură. Inițial, a dezvoltat o fermă de capre, ajungând la un efectiv de 260 de capre. Cu toate acestea, se confrunta cu dificultăți în găsirea forței de muncă, o problemă persistentă și în prezent.
Descoperirea vacilor Angus a fost un moment de cotitură pentru Zerestea. După un an și jumătate petrecut la o fermă în Timișoara, a investit aproape 20.000 de euro într-un efectiv de vaci aduse din Irlanda. Astăzi, gestionează o fermă cu 30 de capete de vaci, dar recunoaște că încă nu a realizat profit, datorită costurilor inițiale mari și ciclului lung de creștere al animalelor.
Zerestea subliniază importanța subvențiilor și a altor forme de ajutor din partea statului, dar insistă pe necesitatea unor proiecte pe termen lung pentru agricultura românească. El crede că viitoarele generații „vor plânge”, dacă decidenții politici nu vor avea planuri pe termen lung pentru a spori producția.
„Românii încă nu apreciază această carne. Îmi place să le țin, pentru că e ușor – am instalat gard electric, vin le dau apă și mă duc la altă treabă (…)
Situația e grea și dacă să reflectăm la ce ar trebui să facă statul: dacă decidenții noștri politici n-o să se gândească la țara asta, ca să producă, atunci copiii noștri o să plângă, o să plătească numai datorii. Nu mă gândesc la mine. Îs foarte bine venite subvențiile, ajutoarele etc., dar trebuie să avem proiecte pe termen lung, 20-30 de ani, în care statul să facă ceva să producem”, a declarat Zerestea.
Povestea lui Toma Zerestea este una de curaj, adaptabilitate și dragoste pentru pământul natal, demonstrând că, în ciuda provocărilor, agricultura în România poate fi nu doar un mod de viață, ci și o pasiune.