fbpx
duminică, 25 octombrie 2020
Informația fără granițe


Românii din Anglia alături de familia lui Răzvan, mort departe de țara lui dragă. În numai 6 ore au fost strânși banii pentru repatriere

Scris de: Daniela Stoica , înv Din diaspora Știri - marți, 22 septembrie 2020 Etichete: , , , , ,

Comunitatea românilor din Marea Britanie a dat dovadă de unitate și de o solidaritate deosebită față de familia unui concetățean care a decedat în urma unui atac de cord. Răzvan avea 46 de ani și a murit departe de România lui dragă. Evenimentul tragic a găsit-o pe Lucia, soția lui, fără un ban în buzunar după perioada de pandemie care le-a redus în mod considerabil veniturile. Pentru repatriere era nevoie de 3.000 de lire sterline, prețul minim pe care l-a putut pune la dispoziție o firmă română de pompe funebre. În numai 6 ore, la îndemnul lui Marius Simionică, fondator al Asociației Caritabile „Marius și Prietenii”, românii din Anglia au strâns toți banii necesari pentru ca Răzvan să se întoarcă pe ultimul său drum acasă și să fie înmormântat în pământul patriei.

 

- Continuarea articolului după publicitate -

Răzvan a murit în noaptea de vineri, 18 septembrie. El a fost găsit fără suflare în baie, de fetițele lui. Soția era la serviciu, la azilul unde lucrează, în tura de noapte 

Românii au dovedit că pot fi uniți și empatici cu durerea sufletească a unei familii greu încercată în aceste zile. Răzvan lasă în urma sa o soție și două fetițe, una de 7 ani și cealaltă numai de 2 anișori,  pe care le-a iubit ca pe lumina ochilor săi. Cum poți rămâne nepăsător la o asemenea dramă? Cum poți lăsa singură o femeie care își vede soțul de la o zi la alta răpus de un destin fără milă? Două fetițe vor crește acum fără tată, iar durerea pentru dispariția prematură a tatălui lor o vor duce povară pentru tot restul vieții.

„În orice mod aș încerca să vă mulțumesc pentru bunătatea de care dați dovadă (…) simt că nu este niciodată îndeajuns!”, a scris Marius Simionică pe pagina lui de Facebook adresându-se românilor care nu au stat pe gânduri și au sărit în ajutorul familiei lui Răzvan.

«Dimineață, când am văzut mesajul doamnei Lucia D. chiar nu am știut ce să fac, nu am știut pentru că eram conștient că pentru repatriere (mai ales cu pandemia asta), costurile vor fi însemnate și formalitățile greoaie, iar eu sunt în imposibilitatea de a crea din România un fundraise (acțiune caritabilă – n.r.) care pare cea mai rapidă variantă. Însă am văzut pozele cu Răzvan, Lucia, Ana Maria și micuța Alexandra și parcă totul s-a oprit pentru câteva momente în jurul meu! Nu puteam decât să îmi văd cei doi băieți și pe mine… atât! Am încercat să văd imaginea cu Ana Maria și Alexandra când și-au găsit tatăl fără suflare și am simțit că nu mai pot respira efectiv… am băut apă, am plâns, după care m-am adunat și mi-am spus: „trebuie să îi ajutăm cu orice preț!”»

Marius Simionică a vorbit imediat cu Alexandru Dorobanțu, un român care se ocupă cu repatrierea de persoane decedate și care a făcut tot posibilul ca prețul să fie unul cât mai mic. „Știam că ne va ajuta, pentru că este un om bun și ne-a ajutat de fiecare dată”, a afirmat Simionică.

3.000 de lire sterline pentru ca Răzvan să se întoarcă și să se odihnească pe veci acasă. „Știu că nu e ușor să strângem £3000 în acest mod, însă mai știu și că nu este imposibil… Lucica și domnul Alexandru Dorobanțu au început deja discuțiile privind repatrierea, iar nouă ne-a rămas speranța că vom reuși și de această dată”, a scris Simionică pe grupul de Facebook Romani in Londra. La numai 6 ore după anunțul său banii erau strânși: „Am reușit ca în 6h să strângem cei £3000 necesari repatrierii, iar orice bănuț va rămâne după plată, îl va primi familia. Vă mulțumesc!”, a completat Marius Simionică.

În una dintre ultimele postări pe Facebook, Răzvan, românul mort departe de România lui iubită, scria:

„Mâine, 4 august, se fac 2 ani în Torrington, cu momente bune și rele amestecate. Prieteni noi, cartier OK. Nu sunt locuri de muncă aici, bus service e bun acum. Ana la școală, Alexandra va merge la grădiniță în septembrie. Îmi lipsesc România, marea noastră, mi-e dor de Moldova, pământul ăla minunat, vremuri bune, vremuri rele amestecate mereu, aproape doi ani de probleme, tristețe, câteva momente fericite, cursurile școlii de șoferi durează prea mult și banii se termină… “

„Drum lin, spre cer, Răzvan! – a scris Marius Simionică – Dumnezeu să te odihnească şi să te aibe în pază, suflet blând!”

- Mai multe articole după publicitate -

Trimite acest articol și prietenilor tăi

Trimite acest articol și prietenilor tăi