vineri, 21 iunie 2024
Informația fără granițe


Un francez îndrăgostit de România: „Există acolo un suflu de libertate, curaj, generozitate și inteligență care lipsește în Occident”

Scris de: Redacția Jurnal de Emigrant , înv Articole corelate Evenimente În evidență - luni, 20 martie 2023 Etichete: , , ,

Romain Giudicelli, un tânăr de naționalitate franceză, este pasionat de România, de latura ei sălbatică și autentică. Romain și Irina, partenera sa de naționalitate română, au hotărât să se stabilească definitiv în țara noastră după ce s-au pregătit alături de meșterii tradiționali ai Transilvaniei pentru a se specializa în așa-zisa zidărie denumită „ piatră uscată”, adică fără mortar.

Bărbatul francez a fost recent intervievat de jurnalistul Gregory Rateau de la lepetitjournal.com.

Romain Giudicelli. Sursa foto: Le Petit Journal

Gregory Rateau a început interviul cu rugămintea unei scurte prezentări a invitatului său.

Romain a spus că pentru moment este în Franța, unde a devenit restaurator de clădiri vechi, după un stagiu de pregătire profesională în domeniul restaurării patrimoniului, finalizată în iunie 2022.

El a dezvăluit că s-a specializat din ce în ce mai mult în așa-zisa zidărie „piatră uscată”, deoarece această activitate l-a fascinat cel mai mult din gama specialităților de construcții vernaculare, atât din motive de afinitate cu materialele naturale, cât și din motive intelectuale, ecologice și chiar spirituale.

„Este o practică prin care am putea recrea, într-un anumit fel, puțină legătură cu modul de viață rural pe care l-am uitat și care ar putea restabili un pic de continuitate istorică în universul nostru modern, foarte fragmentat. Oricum, asta mi-aș dori”, a mărturisit Romain.

De unde această pasiune pentru zidărie?

După o carieră în lumea desenului și a designului grafic, Romain a precizat că specializarea sa în zidărie a fost ceea ce se numește în mod obișnuit „recalificare profesională.

Absolvent al „École Supérieure de l’Image d’Angoulême” el a recunoscut că acum 15 ani intenționa să devină caricaturist sau ilustrator. A terminat școala în 2008, ulterior abandonând benzile desenate pentru a lucra ca grafician și web-designer.

„A face benzi desenate în mod serios este într-adevăr ca o activitate a unui membru de ordin religios și trebuie să ai capacitatea de a petrece zile întregi în singurătatea camerei tale. Pasiunea pentru linie și desen a rămas, totuși, și într-o zi intenționez să realizez o colecție de desene despre România.

De ce ai mers să descoperi România? 

Romain a explicat că a ajuns prima dată în România în mai 2018, pentru a se alătura fostei sale iubite de naționalitate română, pe care o cunoscuse cu câteva luni mai devreme în Franța.

A fost vorba de o poveste de dragoste scurtă, care s-a încheiat în 2019, dar care l-a făcut să cunoască România și care i-a dat toată motivația de care avea nevoie pentru a învăța limba română și de a dori să-și „facă un loc în țară”.

Romain a subliniat că descoperirea așa-numitei culturi românești „tradiționale” (mai ales în ceea ce privește prelucrarea lemnului) a fost un adevărat punct de cotitură pentru el.

„Recunosc de bunăvoie, fără a fi înapoiat, și asumându-mi o cotă de atracție pentru un anumit exotism, că mult mai mult această Românie îmi vorbește, universul cultural țărănesc concret și simbolic, decât România cuprinsă de noile tehnologii și venerarea mărfurilor”, a mărturisit el.

Romain a spus că lucrurile se schimbă foarte rapid în prezent și următorul deceniu va fi decisiv pentru destinul cultural al României. „Va putea țara să-și dea viață și să-și reînnoiască cultura specifică și autentică sau va fi transformată în muzeu așa cum este cazul majorității culturilor regionale din Europa de Vest?

Pentru aceasta nu este suficient să păstrăm lucrurile așa cum sunt, dar trebuie să înțelegem și să iubim fundația spirituală și antropologică care, în asociere cu geografia, a dat naștere unui repertoriu de forme, culori, sunete și activități umane”, a explicat tânărul francez.

De ce ai rămas acolo să te formezi, să lucrezi?

Romain a spus că pur și simplu a rămas în Transilvania din dragoste pentru aventură, din motive intelectuale și spirituale, dar și pentru anumite afinități. Acolo a întâlnit cei mai inspiraționali oameni pe care i-a cunoscut vreodată, inclusiv pe actuala sa parteneră, Irina.

„Mai există un suflu de libertate, curaj, generozitate și inteligență care mi se pare relativ absent în Occident. Ceea ce m-a frapat cel mai mult în România este tocmai această rezistență și umorul multora în fața unor situații care i-ar lăsa pe mulți occidentali în suferință”, a subliniat el.

Între 2018 și sfârșitul anului 2021 și-a început recalificarea profesională lucrând ca ucenic tâmplar la Sibiu, apoi pe șantiere de construcții a caselor din lemn ca muncitor, în Maramureș, apoi în vecinătatea Brașovului.

După pandemie a lucrat la o mică firmă care producea produse pe bază de plante medicinale. El a subliniat că în România a simțit nevoia să se orienteze către o muncă manuală care să-i ofere posibilitatea de a fi mai puțin dependentă de mediul urban. La sfârșitul anului 2021 s-a reîntors în Franța, în regiunea Provence, pentru a se antrena în restaurarea clădirilor vechi de acolo.

Un aspect al României care te-a surprins în timpul șederii?

Romain a dezvăluit că cel mai prețios lucru din România i s-a părut supraviețuirea în mediul rural al stilurilor de viață bazate în mod esențial pe resurse locale și ancorate într-o cultură autentică, bogată în semnificații.

El a explicat că există o întreagă mișcare, destul de confidențială dar foarte reală, a tinerilor români, legați visceral de această lume rurală, preocupați de primirea și transmiterea cunoștințelor artizanale sau agricole și care au înțeles că toate aceste comori naturale constituie bogăția și viitorul lor.

O altă observație a sa s-a referit la patrimoniul cultural și arhitectural și la diversitatea acestora, la preocuparea tinerilor români și la formarea de voluntari colectivi pentru salvarea și restaurarea patrimoniului național.

„Extrapolând, dar fără a dori să generalizez, mi se pare că românii au reușit până acum să păstreze un anumit simț al priorităților, dimensiunea spirituală a existenței rămânând pentru mulți foarte importantă. Ca și cum componenta credinței nu s-ar fi atrofiat în ei.

În România totul pare posibil dacă ești perseverent. Nici nu încerc să idealizez țara, desigur, există și unele dificultăți în România și nu aș vrea să sugerez că, de fapt, nu există niciun motiv pentru o diaspora atât de mare”, a spus Romain.

Întâlniri semnificative?

Francezul îndrăgostit de România a povestit cum a cunoscut acolo persoane foarte drăguțe, precum Raluca Olaru, o antreprenoare pentru care a lucrat o vreme în proiectul său Hodaia, și care realizează produse homeopate pe bază de plante medicinale.

A fost efectiv uluit de munca enormă depusă de Raluca cu privire la colecția sa de plante, de actualizarea continuă a leacurilor străvechi și de procesele de transformare din laboratorul său, ea fiind implicată deopotrivă și în procesul de salvare a caselor tradiționale.

„De asemenea, am lucrat la câteva case din lemn, în special la una în Maramureș cu Lucian Lupșe de la ONG-ul Baza Ulmu. Am fost impresionat de bunătatea, tăria de caracter, determinarea și marele simț practic al tuturor oamenilor pe care i-am putut întâlni”, a mărturisit Romain.

Proiecte?

Francezul, cu nume parcă predestinat stabilirii în țara noastră, a precizat că momentan se află în Provence, alături de partenera sa Irina. Încearcă să progreseze în domeniul zidăriei „piatră uscată”, dar ideea sa este de a reveni foarte curând în România.

„Întrebarea mea în acest moment este dacă ar fi posibil să dezvolt acolo o activitate de zidărie de acest gen, suficientă pentru întreținerea unei familii. România nu este o țară europeană în care acest tip de zidărie s-a dezvoltat foarte mult, oare există o clientelă pentru asta? Voi începe un mic sondaj cu prietenii și cunoștințele”, a dezvăluit Romain ideea sa pentru viitorul apropiat.