O hepatită de origine necunoscută se răspândește la copiii din întreaga lume. Simptomele sunt ușor de recunoscut
Cazuri de hepatită acută de origine necunoscută la copii au fost depistate atât în Europa, cât şi în SUA, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Zeci de copii cu vârste cuprinse între o lună şi 16 ani s-au îmbolnăvit de hepatită acută severă fără ca virusurile care provoacă hepatită virală acută – virusurile hepatitei A, B, C, D şi E – să fie detectate la vreunul dintre aceste cazuri. Unsprezece ţări europene, printre care Marea Britanie, Spania, Italia, Franța, România, se confruntă cu această problemă. 10% din copiii care au făcut hepatita misterioasă au avut nevoie de transplant de ficat.
Numărul cazurilor de hepatită acută de origine necunoscută la copii a ajuns la 190, a anunţat marţi Centru European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC). Au mai fost înregistrate cazuri în SUA, Israel, Danemarca, Norvegia, Olanda, Irlanda.
În Marea Britanie, ţara unde au fost semnalate primele cazuri de îmbolnăvire cu această hepatită de origine necunoscută, au fost confirmate până în prezent peste o sută de cazuri. Alte circa 40 au fost descoperite în zece state membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, la care se adaugă cele confirmate în SUA şi Israel. Un caz a fost confirmat şi în România.
Pe baza datelor adunate până acum, specialiştii iau în calcul, în primul rând, categoria de posibile cauze infecţioase. Ar putea fi vorba despre o posibilă infecţie cauzată de o combinaţie între un subtip de adenovirus şi SARS-CoV-2 – situaţie în care subtipul acţionează ca un factor declanşator, ceea ce poate duce la apariţia hepatitei.
„O altă ipoteză este aceea a unui subtip de adenovirus care să fi suferit nişte modificări care ar urma să fie evidenţiate – dacă ele există – prin analize de secvenţiere aprofundate pe care le fac britanicii. Apoi este varianta infectării cu o nouă tulpină de SARS-CoV-2. Iarăşi, ei fac secvenţiere şi pentru asta”, a subliniat dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină pentru Adevărul.
Ar mai fi şi posibilitatea unui agent infecţios pe care nu-l ştim în acest moment, pentru că poate nimeni nu s-a gândit la el aşa încât să-i testeze pe copii, sau un agent infecţios care nu-i asociat cu hepatitele, şi atunci el nu este testat. O altă categorie de posibile cauze sunt cele non-infecţioase, expunerea copiilor la anumite substanţe care pot exista în mediu oriunde, începând de la aer şi până la apă şi alimente. „Cam acestea sunt ipotezele. Dar asta nu exclude să apară o altă variantă. Britanicii au un program foarte extins şi de supraveghere a cazurilor, şi de cercetare. Ei folosesc tehnologii foarte avansate care le permit să caracterizeze şi toate virusurile despre care am vorbit şi fac analize detaliate din ţesutul hepatic al copiilor afectaţi pentru a vedea exact ce modificări apar şi dacă ele pot fi corelate cu ceva ce ştim sau se poate anticipa”, a mai adăugat dr. Marius Geantă.
Mihai Craiu, medic primar pediatru la Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu” din Bucureşti, recomandă ca, până vor exista mai multe date, toţi părinţii să înveţe să recunoască semnele hepatitei acute grave la cei mici.
„Un astfel de copil are icter, adică este galben la piele şi la ochi; are o stare de oboseală extremă, foarte neobişnuită şi inexplicabilă prin efortul depus; are urini închise la culoare, precum berea brună sau ceaiul negru; are scaune foarte deschise la culoare – asemănătoare celor pe care le avea copilul în primele luni de viaţă cât era alăptat la sân sau cu o formulă de primă vârstă”, enumeră medicul pediatru. În plus, poate avea mâncărimi inexplicabile pe piele, fără semne de boală cutanată, precum şi sângerare produsă la minime traumatisme sau chiar fără motiv. „În general, copilul cu hepatită se simte mult mai rău decât arată. Dacă părintele identifică semne de hepatită la copilul său, trebuie să meargă cu el direct la spital, pentru că sunt necesare analize de urgenţă. Dacă analizele de ficat arată valori peste 500 UI la TGO şi TGP (enzime hepatice), este posibil să fie o astfel de hepatită”, atrage atenţia medicul pediatru.