fbpx
marți, 4 octombrie 2022
Informația fără granițe


Lili, decedată în Spania după o viață de chin. „Moartea ei demonstrează ipocrizia unei societăți care ne vinde, în loc să ne protejeze”

Scris de: Mircea Iordache , înv Articole corelate Din diaspora Știri - marți, 18 ianuarie 2022 Etichete: , , , ,

Un ONG internațional pentru apărarea drepturilor femeilor, „Women’s Link Worldwide”, ca reprezentant al altor trei fundații, dă în judecată patru instituții spaniole, deoarece nu au protejat-o pe Lili, o moldoveancă în vârstă de 41 ani. Mamă a doi copii, Lili a fost una dintre numeroasele victime ale traficului de persoane din Spania și a decedat în anul 2019 la Barcelona, în ciuda faptului că i se cunoștea situația de extremă vulnerabilitate.

Tocmai pentru ca acest caz să nu fie uitat prea ușor și, mai ales, pentru a evidenția defectele sistemului privind protecția victimelor traficului de persoane din Spania, „Women’s Link Worldwide” a intentat patru procese: împotriva Guàrdia Urbana, Mossos d’Esquadra, Poliției Naționale și Parchetului.

„Am denunțat de ani de zile situația suferită de Lili. Moartea ei demonstrează ipocrizia unei societăți care ne vinde, în loc să ne protejeze”, declara presei Janet Elizabeth Mérida, purtător de cuvânt al unei organizații feministe din Spania.

Lili Ochișor, așa cum era cunoscută tuturor, deși nimeni nu-i cunoștea numele adevărat de familie, a ajuns la Barcelona în anul 2011. Femeia a fost capturată de o rețea de traficanți în scopul exploatării sexuale. Timp de opt ani, de la sosirea în oraș și până la moartea sa, Lili a fost obligată să se prostitueze într-o cameră a unui imobil situat pe Calle d’En Robador din cartierul El Raval, în ochii tuturor, locație unde traficanții au exercitat un control total asupra ei prin violență fizică. Moartea a survenit „în mod natural” la Spitalul del Mar din cauza unei leucemii netratate, conform certificatului de deces.

Dar, autopsia adaugă și faptul că a avut numeroase hemoragii subcutanate, fracturi multiple și semne de „posibil abuz în diferite momente ale vieții sale”. O viață nefericită și violentă, plină de frică și durere, pe care autoritățile locale nu au oprit-o, în ciuda faptului că ele cunoșteau situația de semi-sclavie în care trăia această femeie, mamă a doi copii pe care nu-i mai văzuse de ani de zile.

Rămasă văduvă și responsabilă de creșterea copiilor ei încă din 2005 femeia a început să practice prostituția în România prin 2006. Copiii au rămas apoi în țară, în mâinile exploatatorilor ei, după ce au transferat-o la Barcelona în 2011. Este vorba despre doi români, soț și soție, care au fost arestați înainte de moartea femeii, dar care au fugit după ce aceasta a murit și nu au mai putut fi localizați ulterior.

„În timpul unei operațiuni de poliție, Lili s-a auto-identificat drept victimă a traficului și a explicat că este exploatată sexual și că se teme pentru viața copiilor ei. Era pe cale să depună o plângere, dar în cele din urmă nu a făcut-o, de teama unor represalii împotriva copiilor ei și a urmat acel refuz de a raporta, ceea ce a făcut ca autoritățile de poliție să-i refuze protecția la care avea dreptul”, spune Mérida, care invocă Legea Imigrării.

„Autoritățile de poliție nu au identificat-o oficial drept victimă a traficului, pentru că nu a vrut să denunțe rețeaua de traficanți și i-au refuzat ani de zile protecția la care avea dreptul”, spune Gema Fernández, avocat al ONG-ului Women’s Link, care reamintește că, potrivit Convenției de la Istanbul, se recunoaște dreptul la protecție victimelor proxeneților, indiferent dacă depun sau nu o plângere.

„Solicitarea plângerii, ca și condiție pentru accesul la protecție, este o practică proastă, contrară reglementărilor internaționale și europene privind traficul de persoane, care pune în pericol siguranța și viața victimelor. Este groaznic de știut că Lili a cerut ajutor și nu a fost protejată”, explică doamna Fernández.

În relatarea cronologică a evenimentelor, care însoțește plângerea, Women’s Link precizează semnele clare care au arătat-o ​​pe Lili drept victimă a traficului de persoane: identitatea traficanților ei era deja cunoscută (există fotografii cu ea când le dădea bani încă din 2017) și femeia prezenta mereu semne de violență fizică. Se subliniază faptul că sănătatea sa mentală s-a deteriorat din cauza presiunii continue pe care a suferit-o din partea exploatatorilor săi și „din partea mediului”.

În primul an petrecut în Spania, potrivit relatării evenimentelor culese de Women’s Link, Lili a călătorit în România o dată la trei luni, pentru a-și vedea copiii și a-și pune în ordine chestiunile administrative. După arestarea sa, pentru că se afla într-o situație de ședere ilegală, a fost inițiat un dosar de expulzare și nu a mai putut călători. De atunci, nu și-a mai văzut copiii.

„Situația doamnei Ochișor și mai precis violența pe care aceasta a suferit-o în calitate de victimă a traficului de persoane, a făcut obiectul diferitelor cercetări judiciare, toate clasate din lipsa de voință a organelor polițienești și judiciare de a efectua o anchetă cuprinzătoare”, spune ONG-ul în plângerea sa. Pe lângă faptul că diferitele forțe de poliție au știut de situația ei aproape de la sosirea sa în Spania.

În 2015, Consiliul Local Barcelona a trimis un raport Parchetului Provincial din Barcelona în care denunța că situația femeii este compatibilă cu „exploatare/constrângere puternică”, potrivit plângerii. „Deteriorarea sa mentală și personală în tot acest timp devine din ce în ce mai acută și îngrijorătoare”. Se precizează că au avut loc până la trei întâlniri între 2016 și 2018, între Consiliul Local, organizațiile feministe, procuratura pentru imigrări și cele trei forțe de poliție, pentru a discuta despre situația respectivă.

Într-o notă făcută de Guàrdia Urbana, era subliniată deteriorarea sa mentală „progresivă și constantă”, precum și „orele sale nepotrivite, începând dimineața devreme și terminând tot în zori, mereu singură, oferindu-se tuturor bărbaților care treceau pe lângă ea”.

În 2017, Consiliul Local a propus ca situația sa să fie reglementată pentru o „intervenție profundă și cuprinzătoare”. De fapt, acesta a oficializat propunerea în fața Oficiului pentru Imigrări din Barcelona, ​​dependent de Subdelegația Guvernului. Consistoriul a avertizat despre „riscul extrem pentru viața și integritatea sa fizică” și a cerut măsuri de protecție „de îndată”. Potrivit Women’s Link, Parchetul a închis ancheta în iulie 2018. Rolul lor, denunță ONG-ul, „a fost absolut pasiv și lipsit de inițiativă”.

Cu șase luni înainte de a muri, în decembrie 2018, Lili a rămas fără adăpost. A dormit pe băncile din El Raval sau la clienții săi, „ceea ce o determina să ofere servicii sexuale mai multe ore pe zi și o expunea la mai multe violențe de tot felul”. Mânca doar o dată pe zi. O colegă i-a oferit o cameră în februarie 2019. Acolo, conform mărturiei unui martor, Lili sângera după ce primise o altă bătaie, cu câteva zile înainte de a fi internată la Spitalul del Mar, unde a decedat.

Consiliul Local și-a asumat costurile înmormântării care a avut loc pe 4 iunie 2019 la Barcelona. Organizațiile feministe nu au reușit încă să-i localizeze copiii. Suspiciunea unuia dintre martorii dosarului este că fiica ei, care este acum majoră, lucrează ca prostituată în România, supravegheată de același cuplu care ar fi exploatat-o ​​pe mama ei.

Susține publicația noastră

Trimite acest articol și prietenilor tăi