joi, 21 noiembrie 2019
Informația fără granițe


Rolul și atribuțiile Președintelui României. Durata mandatului, suspendarea și interimatul funcției

Scris de Daniela Stoica , înv Informații utile - luni, 28 octombrie 2019 Etichete: , , , , , ,

Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. El are rolul de a reprezenta statul român în relațiile internaționale; conform Constituției este garantul independenței naționale, veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate. De asemenea, președintele este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Alegerea Preşedintelui

Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi succesive, conform articolului 81 din Constituţia României.

Durata mandatului

Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales. Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă, conform articolului 83 din Constituţia României.

Atribuțiile Președintelui 

Atribuții legislative:

  • promulgarea legilor;
  • semnarea legilor în vederea publicării lor în Monitorul Oficial;
  • dreptul de veto – poate propune întoarcerea unei legi în parlament pentru verificare, o singură dată;
  • posibilitatea de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu neconstituționalitatea legilor sau în legătură cu conflicte juridice de natură constituțională.

Atribuții ale Președintele României privind organizarea și funcționarea puterilor publice:

  • prezentarea de mesaje Parlamentului cu privire la principalele probleme politice ale națiunii;
  • consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită;
  • participarea la unele ședințe ale Guvernului;
  • organizarea referendumului în probleme de interes național, după consultarea prealabilă a Parlamentului.

Atribuții cu privire la numirea sau revocarea altor autorități publice:

  • dizolvarea Parlamentului, în condițiile în care acesta a refuzat de două ori investitura Guvernului;
  • desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru;
  • numirea Guvernului pe baza votului de încredere al Parlamentului;
  • revocarea sau numirea unor miniștri în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului, la propunerea primului ministru;
  • numirea a trei judecători la Curtea Constituțională;
  • numirea în funcție a magistraților;
  • numiri în anumite funcții publice;
  • acordarea gradelor de mareșal, de general și de amiral etc.

Atribuții în domeniul apărării și ordinii publice:

  • declararea, de regulă, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, a mobilizării parțiale sau generale a forțelor armate;
  • instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, parțiale sau totale;
    Președintele este șeful armatei.

Atribuții de domeniul politicii externe:

  • încheierea tratatelor negociate de Guvern și supunerea spre ratificare Parlamentului;
  • acreditarea și rechemarea, la propunerea Guvernului, a reprezentanților diplomatici ai României;
  • aprobarea înființării, desființării sau schimbării rangului misiunilor diplomatice;
  • acreditarea în România a reprezentanților diplomatici ai altor state;
  • organizarea ambasadelor românești în străinătate;
  • reprezintă România în Consiliul European

Alte atribuții:

  • conferirea decorațiilor și titlurilor de onoare;
  • acordarea grațierii individuale.

Incompatibilități

În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată. Preşedintele României se bucură de imunitate. Preşedintele nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, conform articolului 84 din Constituţia României.

Suspendarea din funcţie

În cazul săvârşirii unor fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui, conform articolului 95 din Constituţia României.

Punerea sub acuzare

Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare. Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, conform articolului 96 din Constituţia României.

Vacanţa funcţiei

Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. În termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte, conform articolului 97 din Constituţia României.

Interimatul funcţiei

Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor. Pe durata interimatului nu se pot transmite mesaje adresate Parlamentului, nu poate fi dizolvat Parlamentul şi nu se poate organiza referendumul, conform articolului 98 din Constituţia României.