fbpx
marți, 27 septembrie 2022
Informația fără granițe


Româncă din Spania: „Anul acesta mă întorc definitiv în România, rădăcinile mele sunt mai importante decât banii”

Scris de: Mircea Iordache , înv Articole corelate Din diaspora Știri - duminică, 6 februarie 2022 Etichete: , , , ,

Au trecut aproape 19 ani de când Nicoleta Mățăoanu, o femeie de naționalitate română, a venit prima oară în Spania, ​​să lucreze ca menajeră. Deși nu a avut niciodată intenția de a rămâne aici pentru totdeauna, așa cum recunoaște singură, în luna mai se vor împlini 14 ani de când s-a întors pentru a doua oară în provincia Valencia și s-a stabilit în Almàssera, oraș căruia îi este foarte recunoscătoare. Anul acesta plănuiește însă să se întoarcă definitiv în România.

„Am venit să am grijă de un prieten și de fiul lui. Deși mă doare foarte mult să părăsesc acest oraș, pentru că mă simt foarte bine aici, mă cheamă sângele, rădăcinile. Mă doare pentru că am fost primită cu brațele deschise, am vecini minunați, aici oamenii sunt foarte amabili. Prietenii mei știu că vreau să mă întorc acasă și îmi spun că sunt nebună și că stau foarte bine aici, de ce plec, dar partea financiară nu mă atrage, ci sentimentele mă atrag pe mine, familia mea, prietenii, casa mea…”, spune Nicoleta conform publicației Levante.

De obicei, motivele reîntoarcerii în țara natală pot fi foarte diverse, dar în cazul Nicoletei sunt strict personale. Iar adevărul este că de un deceniu, provincia Valencia pierde tot mai mulți rezidenți de naționalitate română, de când s-a înregistrat un apogeu, în anul 2012, conform statisticilor populațiilor străine, de la Institutul Național de Statistică (INE).

Registrul arată că în anul 2012 erau 148.331 de persoane de origine română, în timp ce la 1 ianuarie 2021 mai erau doar 99.990, adică mai puțin cu 32,59%. Pe ansamblul statului spaniol, scăderea numărului de români în aceeași perioadă a fost de 28,17%.

Această tendință s-a agravat după cele trei crize, sanitară, economică și socială, datorate pandemiei. Pe întreg parcursul anului 2020, comunitatea românească s-a redus de la cele 103.868 de persoane existente la data de 1 ianuarie, la cele 99.990 persoane menționate anterior, la 1 ianuarie 2021. Scăderea cuprinde un număr de 3.878 persoane, de șapte ori mai mare decât cea înregistrată în anul anterior, 2019, când numărul românilor din Valencia a scăzut cu doar 547 persoane.

„Nu este atât de ușor”

Deși a venit în Spania de 19 ani, Anca Albert, președinta asociației hispano-române Pro Datina, locuiește în Valencia doar de opt ani. Criza din 2008 i-a afectat afacerea și în 2014 a fost nevoită să-și închidă magazinul. Acum este profesoară de limba română în școlile spaniole, datorită unui proiect promovat de „Institutul Cultural al Limbii Române”.

„Sunt oameni care chiar vor să plece, dar cei mai mulți nu, sunt bine înrădăcinați, unii au propriile lor afaceri. M-am întors de multe ori în România din motive personale, dar când am venit înapoi în Valencia, m-am simțit acasă”, spune Anca.

Președinta Pro Datina continuă să ajute oamenii care sosesc din România în provincia Valencia, în speranța de a-și găsi de lucru dar avertizează că situația „nu este atât de ușoară”. Anca subliniază, ca și exemplu, dificultățile pe care românii le pot întâmpina la înregistrare sau la închirierea unei locuințe. „Cunosc oameni care s-au întors din cauza problemelor economice”, declară ea.

Declin continuu din 2012

Francisco Torres, profesor de sociologie la Universitatea din Valencia, explică că acest fenomen nu este specific provinciei Valencia, ci mai degrabă răspunsul unei tendinţe generale. „Contrar a ceea ce am putea crede, declinul nu a început cu declanșarea marii recesiuni din 2008. Numărul imigranților, în general, și al populației românești în special, a continuat să crească până în 2012. De atunci a început declinul”, explică Torres.

Sociologul spaniol subliniază mai multe motive, iar unul dintre acestea ar fi impactul crizei. „Odată cu marea recesiune, au apărut noi modele de mobilitate transnațională. O parte dintre români s-au întors în România dar, mai ales, s-au mutat în alte țări din Europa Centrală, cu un impact mai mic al crizei”, detaliază Torres, care a publicat un studiu despre acest fenomen în 2017.

„În anumite cazuri, ceea ce se întâmplă este faptul că se stabilește o migrație circulară care are loc atunci când petreci câteva luni într-o țară, apoi te întorci în țara de origine, iar anul următor repeți, mai mult sau mai puțin, același lucru”, explică sociologul. El precizează că în acest fel imigranții caută să „profite de oportunitățile de angajare”.

Francisco Torres confirmă în lucrarea sa acest fenomen în regiunea Utiel-Requena. „Sunt familii întregi de imigranți din Europa de Est, marea majoritate români, care sunt foarte înrădăcinați în teritoriu. Regiunea a văzut cum, în general, populația românească a scăzut, dar în realitate acolo au rămas nucleele familiale și doar un frate, o rudă sau un prieten făcea migrația circulară. Stă în România câteva luni și, de exemplu, pentru recoltă sau pentru anumite sarcini se întoarce. În plus, fermierii din zonă îi cunosc, deoarece au lucrat deja cu ei”, explică sociologul.

Din acest motiv, Torres subliniază că cifrele actuale ale recensământului nu reflectă în mod corect „această populație mobilă care face migrație circulară” și care, adaugă el, este foarte greu de cuantificat. „Dacă vor veni în provincia Valencia pentru trei sau patru luni, vorbind de cazul Utiel-Requena, cu contracte în marea lor majoritate, nu vor fi neapărat înscriși în registru”, subliniază Torres.

Impactul negativ al pandemiei

Chiar dacă este încă devreme pentru a calcula impactul real al pandemiei asupra acestei populații mobile, există câteva certitudini: „Știm că pandemia a afectat populația cu o situație socio-economică mai slabă, cu mai puține posibilități de telemuncă, la toate nivelurile, cu mai puțină calitate rezidențială și cu mai multe situații de risc. O parte importantă a românilor fac parte din clasa muncitoare din Valencia și, prin urmare, sunt cei mai afectați”, avertizează Torres.

În schimb, Anca, în timpul izolării a putut să-și continue cursurile online, când elevilor le-a fost restricționat accesul în școală. Acest curs a reușit deja să-și reia activitatea în mod normal și Anca recunoaște că a perceput „o mică îmbunătățire la locul de muncă”.

Munca asociației Pro Datina, din care face parte și Nicoleta, a fost redusă la minim odată cu pandemia.  Printre altele, președinta asociației arată că au desfășurat numeroase activități culturale și că au un mic post de radio ce poate fi auzit pe internet, precum și o emisiune TV.

„O să-mi fie dor de tot, de Las Fallas (sărbătoare care celebrează venirea primăverii în provincia Valencia), de satul meu, de Cei Trei Înțelepți (sărbătoare de Crăciun, specifică Spaniei), care nu există în România. Am devenit mai mult spaniolă.

Anul acesta vreau să o fac pe fiica mea ‘fallera’ (unul dintre cele mai importante obiceiuri din provincie este Fallas de Valencia, unde ‘fallera’ reprezintă o femeie îmbrăcată tradițional, aleasă pentru a-și reprezenta satul). Fiica mea s-a născut aici și este valenciană. Sunt foarte recunoscătoare”, conchide Nicoleta, care speră ca anul acesta să se întoarcă în țara sa natală.

Susține publicația noastră

Trimite acest articol și prietenilor tăi