fbpx
luni, 8 august 2022
Informația fără granițe


Româncă la un pas de a fi împiedicată să se întoarcă în Marea Britanie. Pașaportul românesc nu era suficient

Scris de: Mircea Iordache , înv Articole corelate Din diaspora Știri - marți, 26 iulie 2022 Etichete: , , , , , , , , , , ,

Andreea Dumitrache, o tânără jurnalistă de naționalitate română, în vârstă de 30 de ani și rezidentă de 11 ani în Marea Britanie, a fost la un pas de a fi împiedicată recent de personalul unei companii aeriene să se întoarcă în această țară din Spania.

Andreea este și manager de comunicare la „the3million” (o organizație a cetățenilor UE din Marea Britanie, înființată după referendumul cunoscut sub numele de Brexit din 2016, pentru a proteja drepturile persoanelor care au ales să trăiască în Marea Britanie).

Experiența neplăcută trăită pe aeroport de conaționala noastră a fost relatată de ea însăși pe site-ul metro.co.uk.

„Trebuie să-mi mai arătați un document de identitate”, i-a spus personalul companiei aeriene, în timp ce Andreea încerca să se îmbarce pe aeronava care trebuia să o ducă acasă, în Regatul Unit. Le arătase deja pașaportul românesc, precum și viza digitală, dar ei au refuzat să o recunoască. Au lăsat-o să se simtă frustrată, neputincioasă și singură.

- Continuarea articolului după publicitate -

„Mă întorceam în Marea Britanie – unde locuiesc de 11 ani – după o perioadă de pregătire profesională în Spania și acum stăteam singură, în fața unui avion plin cu oameni. Pe măsură ce situația mea continua, îi urmăream pe alții cum trec, în timp ce eu eram uluită și confuză că sunt tratată diferit față de toți ceilalți care se întorceau acasă”, a scris Andreea.

„Am găsit puterea de a-mi argumenta cazul și de a face acest lucru cu pasiune și determinare – le-am spus cât de greșit au vizat cetățenii UE în acest fel, că nu există o politică oficială care ne impune să furnizăm documente suplimentare și le-am explicat cum funcționează statutul digital. Într-un final, după aproape 15 minute m-au lăsat să trec, după ce au văzut că nu am de gând să renunț”, a mai adăugat ea.

Dar, de-a lungul călătoriei înapoi, Andreea a lăcrimat gândindu-se la toți oamenii ca ea care trebuie să se confrunte cu această ostilitate și trebuie să justifice din nou și din nou de ce ar trebui să li se permită să călătorească înapoi spre casa lor.

„În calitate de cetățeni ai UE care locuiesc în Regatul Unit , nu avem securitatea unui document fizic pe care să-l arătăm oficialilor. Ne confruntăm cu un sistem exclusiv digital pe care angajatorii, proprietarii, companiile aeriene și mulți alții nu îl înțeleg de cele mai multe ori. Personal, sunt foarte familiarizată cu ostilitatea și birocrația statului, de când am crescut în România. În fond, părinții mei s-au cunoscut în timp ce așteptau la coadă pentru a cumpăra pâine în timpul dictaturii fostului lider comunist al României, Nicolae Ceaușescu”, a precizat românca noastră.

- Continuarea articolului după publicitate -

În timp ce părinții Andreei au crescut sub comunism, educația ei a fost binecuvântată cu promisiuni de prosperitate și s-a confruntat cu neajunsurile României de când avea 17 ani.

„Am suferit în urma unui accident de mașină provocat de un șofer beat și am stat în spital timp de câteva luni, cu un braț rupt și o potențială sperietură a unei leziuni cerebrale. În perioada petrecută în spital, am fost martora nedreptății și corupției. Am auzit oameni în agonie, zbătându-se să primească ajutor pentru că nu aveau bani pentru mituirea personalului sanitar, pentru ca acesta să le ofere chiar și îngrijirile de bază. Stăteam trează noaptea, ascultând plânsetele de durere ale altor fete ca mine, ale unor bătrâni, ale părinților care își alinau copiii”, și-a amintit Andreea.

Toate aceste experiențe au marcat-o și le-a văzut ca pe niște semne că trebuie să își asume responsabilitatea și să facă ceva bun cu viața ei. A început să-și dorească să aibă un scop mai mare și să lucreze pentru a scoate la iveală nedreptățile.

„De aceea m-am mutat în Marea Britanie în 2011, la vârsta de 19 ani și am studiat jurnalismul. Am simțit că trebuie să mă mișc dacă aveam de gând să am o șansă reală la o carieră plină de satisfacții și, de asemenea, să mă descurc în viață. Am crezut că mass-media are putere și responsabilitate în descoperirea deficiențelor instituționale sistemice. Am vrut să mă provoc singură și să am o educație grozavă, accesând oportunități pe care părinții mei nu le-au avut la dispoziție”, a mai povestit tânăra româncă.

- Continuarea articolului după publicitate -

„Am trecut printr-un adevărat botez al focului în primii ani de facultate. A fost momentul în care titlurile despre imigrație erau înspăimântătoare, a unui vot iminent pentru Brexit și discursul comun despre români și bulgari care veneau să „ne ia locurile de muncă” și să „ceară beneficii” (oarecum simultan). Am răzbit și am terminat facultatea printre primii, dar am devenit dezamăgită de perspectivele mele. Nu aveam conexiuni în domeniu, nu mă vedeam reprezentată în mass-media și puținele oportunități pe care le aveam la dispoziție erau entitățile media senzaționaliste, care denigrau migranții ca mine”, a mai scris Andreea.

În cele din urmă, a găsit comunitatea și scopul în cel de-al treilea domeniu, lucrând în comunicare în organizații de caritate unde putea face o diferență reală pentru cei mai vulnerabili. A început să producă și să prezinte o emisiune radio comunitară, în care oamenii ca ea ar putea fi auziți. Acum își folosește abilitățile pentru a da putere oamenilor să-și spună poveștile și să dezvăluie nedreptatea la care au fost supuși.

„În dimineața zilei de 24 iunie 2016, am simțit că m-am trezit într-o altă țară decât cea în care locuiam. Nici eu, nici vreunul dintre prietenii mei britanici nu ne așteptam la rezultatul referendumului pentru Brexit. A fost greu să nu-l iau personal și să nu cred că simpla mea existența a adus atât de mulți oameni furioși și plini de resentimente. Totuși, în anii următori, am ajuns să înțeleg că am multe în comun cu mulți oameni care au votat „Pleacă!”. Cu toții am trăit în condiții de austeritate, suferind din cauza scăderii salariilor și acum toți ne confruntăm cu o criză extraordinară a costului vieții”, a precizat în continuare Andreea.

Indiferent de modul cum au votat oamenii, ea crede că toată lumea își dorește ca cetățenii UE, care și-au făcut viața în Marea Britanie, să beneficieze în continuare de aceleași drepturi. De nenumărate ori li s-a promis de către politicieni că viața lor nu se va schimba, dar acest lucru nu este adevărat, este de părere compatrioata noastră.

- Continuarea articolului după publicitate -

„Când Guvernul a introdus EU Settlement (schema de reglementare a cetățenilor UE), mi-am făcut datoria, am aplicat la timp și le-am oferit informațiile de care aveau nevoie. Am primit un concediu pe perioadă nedeterminată pentru a rămâne (statut stabilit) în 2020, la nouă ani după ce am venit pentru prima dată în Marea Britanie. Dar sistemul nu este potrivit scopului. Știu că ceea ce mi s-a întâmplat la aeroport este doar o mică parte din modul în care mediul ostil îi afectează acum pe cetățenii UE. De asemenea, recunosc că nu mă voi confrunta niciodată cu nimic apropiat de ostilitatea pe care oamenii de culoare o primesc din partea autorităților”, a spus ea.

„Vorbesc în fiecare săptămână cu oameni cărora li se refuză drepturile, își pierd oportunitățile de muncă, li se refuză în mod greșit beneficiile, le este din ce în ce mai greu să își găsească un loc de locuit și, în cazurile cele mai extreme, sunt împinși către sărăcie. Mulți se tem să-și împărtășească experiențele, deoarece se simt nesiguri în calitatea lor de migranți în Marea Britanie. Am apelat la rețelele de socializare pentru a împărtăși ceea ce mi s-a întâmplat pentru că, pe moment, m-am simțit singură în furia mea și singură în a înfrunta ceva ce știam a fi injust și nedrept. Am sperat că alții vor putea să empatizeze și să fie solidari, nu numai cu mine, ci de fiecare dată când vor asista la ceva similar pe viitor.”

În urma împărtășirii experienței sale, Andreea a aflat că mulți alții s-au confruntat cu aceleași verificări suplimentare. Mulți au ajuns să li se refuze complet îmbarcarea atunci când nu au putut furniza documente de identitate suplimentare sau când au încercat să călătorească cu cărțile lor de identitate (ceea ce le este permis să facă cel puțin până în 2025, dacă dețin statutul de stabilit în Marea Britanie).

„De fapt, aud astfel de povești în fiecare zi, făcând parte din the3million – o organizație a cetățenilor UE care își propune să protejeze drepturile persoanelor care și-au făcut casa în Regatul Unit – prin reprezentare, sprijinire și mobilizare a comunității noastre. Instrucțiunile guvernului către operatorii de transport afirmă în mod clar că nu sunt obligați să verifice statutul de imigrant al cetățenilor UE. Așadar, de ce companiile aeriene pun sarcina probei asupra pasagerilor? Este cumva pentru că – până la urmă – sunt amendați pentru pasagerii pe care îi transportă în Marea Britanie, și cărora li se interzice apoi intrarea datorită controlului la frontieră?”, întreabă ea.

- Continuarea articolului după publicitate -

„Indiferent de motiv – ca și cineva care și-a construit viața în Marea Britanie – vreau securitate în capacitatea mea de a dovedi acest fapt simplu. Momentan, nu am nimic ce aș putea ține în mână și să arăt cuiva dovada că aceasta este casa mea, unde am dreptul să trăiesc și să lucrez. De fiecare dată când sunt interogată de oricine are autoritate – așa cum a făcut-o un fost angajator, precum și proprietarul meu – trebuie să explic modul cum a decis Guvernul să-mi acorde doar un statut digital. Apoi trebuie să cer permisiunea Home Office (cunoscut și sub numele de Departamentul de Interne, este un departament ministerial al Guvernului Regatului Unit, responsabil de imigrație) pentru a accesa acest lucru. Dacă nu am un dispozitiv sau o conexiune la internet, nu pot oferi nimic în acest sens. Statutul nostru este parte integrantă a ceea ce suntem. Trebuie să cerem în mod repetat Home Office să ne ajute să demonstrăm că nu este corect”, a adăugat românca noastră.

„Guvernul ar trebui să facă ceea ce trebuie și să ofere cetățenilor UE un sprijin al statutului nostru pe care să-l ținem în mână, pentru ca noi să avem securitatea de care avem nevoie. Nimeni nu ar trebui să se simtă la fel de singur și înstrăinat de țara în care și-a făcut casa, așa cum am fost eu la coada aceea de la aeroport”, a conchis ea.

Andreea Dumitrache este militantă pentru the3million, organizația cetățenilor UE. Urmăriți-o pe Twitter (@the3million) și aflați mai multe pe site-ul lor aici: https://the3million.org.uk/

Susține publicația noastră

Trimite acest articol și prietenilor tăi