vineri, 26 aprilie 2024
Informația fără granițe


Solstițiul de iarnă 2019. Ziua de 21 decembrie este cea mai scurtă din an

Scris de: Daniela Stoica , înv Evenimente - sâmbătă, 21 decembrie 2019 Etichete: , , ,

Solstițiul de iarnă marchează începutul iernii astronomice, chiar dacă în mod calendaristic iarna și-a intrat în drepturi pe data de 1 decembrie. Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată și până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător. În acest an, solstițiul de iarnă are loc pe 22 decembrie la ora 06:19.

La data solstițiului de iarnă, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute.

În momentul fenomenului astronomic, planul determinat de centrul Soarelui și de axa de rotație a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului. În timpul celor două solstiții ale anului, unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mare din an, în cazul solstițiului de vară,  sau cel mai mic din an, în cazul solstițiului de iarnă. Variația acestui unghi în cursul anului se explică prin aceea că axa de rotație a Pământului nu este perpendiculară pe orbita lui.

Solstițiul din decembrie are loc, în general, la 21 sau la 22 decembrie. A căzut la 23 decembrie în anul 1903 și va trebui să se aștepte începutul secolului al XXIV-lea pentru a-l vedea din nou producându-se la această dată. A căzut într-o zi de 20 decembrie de 10 ori la sfârșitul secolului al XVII-lea și va cădea din nou la acestă dată la sfârșitul secolului al XXI-lea și la sfârșitul secolului al XXV-lea.

La români, de data solstițiilor sunt legate multe tradiții și obiceiuri. Solstiţiul de iarnă este considerat momentul luptei între lumină şi întuneric, între bine şi rău sau între viaţă şi moarte, din această zi lumina biruieşte întunericul.

„Pentru a sărbători solstiţiul de iarnă, românii organizează defilări de măşti în cadrul cărora se deghizează în animale (precum ursul, capra, cerbul, calul, care au o însemnătate simbolică în folclorul tradiţional) şi dansează. Bărbaţii, îmbrăcaţi în piei de animale şi cu măşti, acompaniaţi de oameni îmbrăcaţi în costume populare, străbat principalele drumuri din sate prezentând, prin dans şi muzică, ritualuri precreştine transformate în adevărate spectacole teatrale”, spun specialiştii de la Institutul Cultural Român.

DISTRIBUIE