fbpx
duminică, 25 octombrie 2020
Informația fără granițe


„Babele” lunii martie. Semnificații, curiozități, modul în care ne alegem „baba”

Scris de: Daniela Stoica , înv În evidență - duminică, 1 martie 2020 Etichete: , , , , , , , ,

Numele lunii martie vine de la zeul Marte, zeul războiului din mitologia romană. Sub împăratul Romulus al Romei, anul începea cu această lună, abia în anul 45 î.Hr., Iuliu Cezar a introdus Calendarul iulian iar anul începea la 1 ianuarie. Grecii în schimb numeau luna martie „Elaphebolion”. Primele 9 zile, în credința populară românească, sunt patronate de Babe, divinități care uneori pot fi foarte capricioase.

În România, luna martie, popular se numește Mărțișor. În luna martie începe aratul și semănatul, se curăță livezile și grădinile, se scot stupii de la iernat și se „retează” fagurii de miere utilizați ca leac în medicina populară etc.

- Continuarea articolului după publicitate -

Pe 1 Martie începe ciclul de zile ale Babei Marta. Baba Marta reprezintă personificarea feminină a capriciilor începutului de primăvară și este în strânsă legătură cu Dragobetele. Baba Marta este păstrată de credințele populare românești sub numele de Baba Dochia, conform legendei lui Traian și a Dochiei (sora lui Decebal) pusă în circulație de Gh. Asachi, legendă generatoare a mitului obârșiei românești. Astfel, legenda bătrânei care a urcat cu tuma de oi la munte şi s-a transformat în blocuri de piatră şi megaliţii de pe Ceahlău numiţi Babe au contribuit la crearea identităţii poporului român, în procesul de construcţie a naţiunilor.

Babele patronează primele 9 zile ale lunii martie, când se resimt primele semne de primăvară.

De pe 1 până pe 9 martie, oricine îşi poate alege o zi, pe care să o numească baba sa. În general, baba se alege în funcţie de data naşterii. Dacă cifra corespunzătoare zilei de naştere este mai mare decât cifra 9, atunci se calculează suma celor două cifre, până când se va obţine un singur număr. Cum va fi vremea în ziua respectivă, aşa va fi şi soarta omului de-a lungul anului. Precipitaţiile căzute la începutul lunii martie anunţă oricum o recoltă bogată în anul respectiv.

Dacă va fi o „babă rea”, cu vreme rece, vântoasă şi înnorată, ne va merge rău. Dacă va fi o zi senină cu vreme călduţă, va fi o „babă bună”. Dar cine a auzit de babe bune în înțelepciunea noastră populară? „Baba Cloanța Cotoroanța” și „Baba Iaga” sunt vrăjitoare în toată regula și nici „Baba care se piaptănă când țara arde” nu e un exemplu pozitiv.

Despre Dochia, legenda spune că avea o turmă de oi dată în grijă unor flăcăi. La sfârşitul lui februarie, aceştia au rătăcit pe munte oile, iar Dochia, furioasă, i-a pedepsit și a plecat pe un ger cumplit, îmbrăcată cu 9 cojoace, să-şi caute oile pe munte.

A mers ce a mers şi în prima zi a lepădat un cojoc fiindcă se încălzise şi oile tot nu le găsise. În a 2-a zi vremea s-a îndreptat şi Baba Dochia a mai lepădat un cojoc şi a blestemat zeii care tot schimbau vremea. În a 3-a zi la fel. Şi tot aşa până într-a 9-a zi, când Dochia își lepădase toate cojoacele din cauza vremii frumoase. În cele din urmă, își găsise oile şi se pregătea să coboare în sat.

Dar Martie, supărat de blestemele Dochiei, a luat cu împrumut de la fratele său Februarie, un ger năpraznic pe care l-a abătut asupra Dochiei cea fără de cojoace, îngheţând-o de vie. Alte legende spun că a fost prefăcută în stână de piatră; chiar munţii Bucegi poartă o astfel de piatră numită Babele!

Oricum, Dochia şi-a găsit sfârşitul în ziua a 9-a a lui Martie. Mare bucurie jos în sat, unde flăcăii tocmiţi şi pedepsiţi de ea, au încins un „priveghi” straşnic, stropit cu câte 40 de pahare cu vin.

Astfel, în 9 Martie de „Moși”, a rămas obiceiul ca bărbaţii să bea 40 de pahare şi obiceiul să se facă așa zişii „mucenici”: colaci unşi cu miere şi nucă în Moldova, forme de opt din cocă fierte în alte zone, acestea toate pentru pomenire.

Pentru că există pentru ziua de „Mosi” și o explicație religioasă, 9 martie fiind o zi de pomenire a celor 40 de Mucenici din Sevastia. Cei 40 au fost soldați creștini sacrificați de împăratul roman Licinius și au devenit martiri ai credinței. Sărbătoarea religioasă s-a suprapus tradiției „Moșilor”, despre care se spune că alungă zilele babelor și aduc vremea bună.

- Mai multe articole după publicitate -

Trimite acest articol și prietenilor tăi

Trimite acest articol și prietenilor tăi