fbpx
vineri, 2 octombrie 2020
Informația fără granițe


Pensionarea în Spania și procedura de stabilire a pensiei comunitare pentru românii care au lucrat în această țară

Scris de: Daniela Stoica , înv Din diaspora Din România În evidență Informații utile Prima pagină Știri - marți, 21 iulie 2020 Etichete: , , , , , ,

Începând cu data de 1 ianuarie 2013, accesul la pensia pentru limită de vârstă în Spania depinde de vârsta celui interesat şi de cotizaţiile acumulate de-a lungul perioadei lucrate. Astfel, vârsta cerută este de: 67 ani sau 65 ani dacă se acreditează 38 de ani de cotizare. Vârsta de pensionare şi perioada de cotizare solicitate se modifică în mod gradat. Perioada generică de cotizare: 15 ani, dintre care doi ani să fie realizaţi în perioada de 15 ani anterioară pensionării.

În cazul persoanelor care au lucrat în mai multe state membre ale Uniunii Europene, drepturile de pensie se acordă cu respectarea prevederilor regulamentelor comunitare (Regulamentul (CE) nr. 883/2004 şi Regulamentul (CE) nr. 987/2009 ) şi ale legislaţiilor naţionale în vigoare în materie de pensii, persoanele interesate putând solicita obţinerea drepturilor de pensie potrivit legislaţiilor în vigoare ale statelor membre în care au desfăşurat activităţi profesionale. Astfel, dacă o persoană a lucrat atât în România cât şi în Spania, va beneficia de drepturi de pensie acordate de ambele state, calculate proporţional cu perioadele de asigurare socială realizate în cele două sisteme de pensii, cu respectarea prevederilor legislaţiilor în materie din aceste două ţări.

Procedura de stabilire a pensiei comunitare:

- Continuarea articolului după publicitate -

La momentul îndeplinirii condiţiilor de pensionare, în cazul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state membre, cererea de acordare a drepturilor de pensie se depune la instituţia de asigurări sociale de la locul de domiciliu (loc de şedere permanentă), care face toate demersurile către instituţia competentă din România, nefiind necesară deplasarea în România a solicitantului stabilit în străinătate sau la instituţia statului membru la a cărui  egislaţie a fost supus ultima dată, dacă solicitantul sau susţinătorul decedat, după caz, nu a fost supus legislaţiei pe care o aplică instituţia de la locul de domiciliu (loc de şedere permanentă).

Cererea va fi însoţită de toate documentele prevăzute de legislaţia română în vederea acordării drepturilor de pensie; vor fi prezentate, obligatoriu, actele din care să rezulte perioadele de activitate din România (carnetul de muncă sau adeverinţe eliberate, în condiţiile legii, de foştii angajatori din România, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001).

Dovada vechimii în muncă realizată de foştii asiguraţi ai sistemului de asigurări sociale din România până la data de 1 aprilie 2001, dată de la care evidenţa perioadelor de asigurare în sistemul public de pensii este deţinută, în format electronic, de casele teritoriale de pensii, iar la
nivel central de CNPP, se face cu carnetul de muncă, de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege.

Potrivit prevederilor legale în vigoare, în cazul în care solicitantul nu este în posesia acestor documente, este necesar să se adreseze, în nume propriu, foştilor angajatori sau deţinătorilor de fonduri arhivistice, în vederea obţinerii lor.

Persoanele care nu se află în posesia carnetului de muncă vor solicita eliberarea de adeverinţe de vechime în muncă fostelor unităţi angajatoare sau deţinătorilor arhivelor acestora, adeverinţe care vor cuprinde obligatoriu cel puţin următoarele elemente:

  • denumirea angajatorului;
  • datele de identificare a persoanei;
  • perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere şi de încetare a raportului de muncă;
  • menţionarea temeiului legal în baza căruia a avut loc încadrarea;
  • funcţia, meseria sau specialitatea exercitată;
  • salariul tarifar de încadrare;
  • denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordată;
  • perioada în care a primit sporul şi temeiul în baza căruia s-a acordat.

Actele vor avea număr şi dată de înregistrare, ştampila unităţii emitente, precum şi semnătura conducerii unităţii sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unităţii.

Este necesar să solicitaţi instituţiei competente din celălalt stat membru implicat să transmită în România, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, documentele menţionate mai sus, aflate în posesia dvs., în vederea stabilirii drepturilor de pensie, în conformitate cu prevederile regulamentelor europene din domeniul coordonării sistemelor de securitate socială.

În perioada de tranziţie către schimbul electronic de date, comunicarea între organismul de legătură şi instituţiile competente din România în materie de pensii cu cele ale altor state este asigurată prin intermediul formularelor europene de legătură, convenite în aplicarea Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 şi a Regulamentului (CEE) 574/72, aceste formulare menţinându-şi rolul şi modul de utilizare.

Informațiile din acest articol au fost puse la dispoziție de Ministerul Muncii şi Protecției Sociale în colaborare cu Ambasadele României şi Corpul ataşaţilor pe probleme de muncă şi sociale, în Ghidul lucrătorului român din străinătate.

Trimite acest articol și prietenilor tăi

Trimite acest articol și prietenilor tăi