vineri, 6 decembrie 2024
Informația fără granițe


Români întorși din străinătate, investesc în aurul verde și au profituri mari. „Am învățat în Germania cum se face”

Scris de: Daniela Stoica , înv Articole corelate Din România Prima pagină Știri - miercuri, 24 aprilie 2024 Etichete: , , ,

- Conținut sponsorizat -

După ani de experiență la cules de sparanghel în străinătate, mulți români aleg să se întoarcă acasă și să investească în culturi proprii, fenomen ce se observă printr-o creștere a cererii pe piața locală. În prezent, pe teritoriul României, suprafața dedicată culturii de sparanghel atinge 200 de hectare, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, informează Pro TV.

Un exemplu de succes este familia Mureșan din Sălaj, care, după opt ani de cules de sparanghel în Germania, au decis să aplice acasă cunoștințele acumulate.

- Continuarea după publicitate -

 

„Noi am învățat în Germania, deci exact asta făceau și ei, aduceau din Olanda plantele, le plantau și așteptau trei ani ca planta să prindă puteri ca să ai ce să recoltezi”, explică Dorin Mureșan.

- Continuarea după publicitate -

Familia a investit inițial 4.000 de euro într-un utilaj pentru plantare și 2.000 de euro în bulbii de sparanghel comandați din Olanda, obținând anul trecut un profit de aproape 8.000 de euro. Datorită acestui succes, se gândesc să extindă suprafața cultivată.

Cornelia Mureșan subliniază că au deja o clientelă stabilă, inclusiv restaurante de renume din Brașov, București și Zalău:

„Ei vin cu comenzile, azi îmi pui 30 de kg să zic, 15 alb, 15 verde, așa vine cerința, la trei zile îmi spune ‘mai trimite’. Noi vrem să învățăm lumea să-l consume și cererea a crescut”, afirmă ea.

Plantația de sparanghel a familiei Mureșan. Sursa foto: captură video Pro TV

Un fenomen similar se întâmplă și într-o familie din Iași, unde, după ce fiica a adus semințe de sparanghel din Italia, producția s-a dezvoltat fără probleme:

- Continuarea după publicitate -

„De pe o suprafață de un ar, în următorul an a trecut de 10.000 de lei profit și după aceea tot ne-am extins”, povestește Veronica Ursanu, producătoare de sparanghel.

Veronica Ursu. Sursa foto: captură video Pro TV

Această tendință este recunoscută și la nivel european, conform europarlamentarului Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură:

„S-a observat inversarea fenomenului migraționist din exterior către România în zona de agricultură. Foarte mulți români care au lucrat mult timp în afară au dobândit abilități pe diverse paliere în sectorul agricol și vin și își dezvoltă afacerile în agricultură în România”, a declarat Buda.

- Continuarea după publicitate -

Această reîntoarcere a românilor la rădăcinile agricole nu doar că sprijină economia locală, dar aduce și o revalorizare a tradițiilor și practicilor sustenabile în domeniul agricol.