vineri, 3 mai 2024
Informația fără granițe


Zeci de lucrători români exploatați în Spania de patru conaționali și un marocan. Condamnați la aproape 300 de ani de închisoare

Scris de: Mihai Diaconu , înv Articole corelate Din diaspora Știri - duminică, 18 iulie 2021 Etichete: , , ,

Zile de lucru care începeau cu răsăritul primelor raze ale soarelui și se lungeau până la ora opt seara, de luni până sâmbătă, având numai jumătate de oră pentru pauza de prânz și un salariu de 1 euro pentru fiecare ladă de citrice culeasă.

Cu toate acestea, din acel euro primeau doar o minimă parte, cât să aibă pentru mâncare, iar restul le era oprit pentru a plăti o presupusă datorie care nu se termina niciodată și o lungă listă de cheltuieli care creștea de fiecare dată când exploatatorii lor aveau chef.

Acestea sunt condițiile precare în care au fost găsiți peste 50 de muncitori sezonieri, majoritatea români, înșelați de un grup infracțional organizat care îi exploata pe câmpurile agricole din localitățile spaniole Castellón și Huesca, în comunitatea autonomă Aragona.

Potrivit publicației El Confidencial, lucrătorii au fost asistați de agenții de la Guardia Civil, iar denunțul lor a fost esențial pentru a pune bazele unei sentințe în urma căreia liderii grupării, un cuplu de naționalitate română, au fost condamnați la 108 ani și șase luni de închisoare fiecare.

Aceștia sunt acuzați de 54 de infracțiuni cu privire la traficul de ființe umane cu scopul de a le supune sclaviei, dar și cu privire la spălarea banilor.

În total, cinci indivizi au fost condamnați, dintre care patru sunt cetățeni români (cei doi lideri, plus alți doi conaționali) și unul este marocan, aceștia fiind condamnați la 299 de ani și opt luni de închisoare.

Deși este vorba despre ani grei de închisoare, ceea ce impresionează mai tare în această sentință de 34 de pagini este descrierea metodelor folosite de inculpați pentru a subjuga tinerii, femeile sau chiar și cuplurile căsătorite, pentru a-i transforma în forță de muncă de unică folosință pe care o înlocuiau la anumite perioade de timp.

Suferințele sezonierilor români și bulgari au început la câteva clipe după ce au pus piciorul pe tărâmul spaniol, după o călătorie cu autocarul care a durat două zile.

Decizia lor de a accepta aceste locuri de muncă avea la bază o înșelătorie inițiată de membrii grupării cu câteva zile înainte de această călătorie, profitând de sărăcia în care victimele trăiau în țara noastră.

„Cunoscând (situația lor economică – n.r.) și profitând de aceasta, le promiteau, conștienți că erau falsități, câștiguri consistente care să le permită un viitor mai bun”, au scris judecătorii în sentință.

Așa au reușit să înșele o persoană care, în luna martie 2019, a fost adusă la Huesca cu promisiunea unor câștiguri substanțiale și care a lucrat timp de două luni în condiții de sclavie.

Că membrii rețelei nu aveau scrupule, ieșea în evidență în fiecare dintre cazurile de exploatare anchetate de autoritățile spaniole, dar un caz particular, în care un cuplu de muncitori avea nevoie de bani pentru operația copilului lor, a fost cel mai evident dintre toate.

Ajunși la Castellón la data de 15 decembrie 2019, cei doi părinți nu și-au primit salariile nici până în ziua de astăzi.

Persoana care se ocupa de recrutarea muncitorilor ce urmau să fie exploatați era rudă cu cei doi soți care conduceau gruparea, iar „modus operandi” era același mereu.

Infractorul se întâlnea cu victimele, le dădea detalii despre călătoria spre Spania, condițiile de muncă și de cazare, le promitea un loc de muncă în agricultură, în special la cules de mandarine, și salarii cu mult peste cele obișnuite.

Unora li se spunea că vor primi 1 euro sau 1,12 euro pentru fiecare ladă de citrice culeasă, unii erau mințiți că vor primi salarii fixe între 1 200 și 2 000 de euro, iar alții au fost atrași cu promisiunea că vor primi patru euro pe oră sau circa 60/70 de euro pe zi.

Apoi a mai fost și cazul unui bărbat care lucrase în trecut în Spania și pe care infractorii l-au mințit că trebuie să se întoarcă pentru a primi șomaj de la statul spaniol. Odată întors, însă, a ajuns să lucreze în sclavie și el pentru gruparea infracțională.

În majoritatea cazurilor, infractorii le făceau muncitorilor toate actele necesare pentru a putea lucra în Spania, precum și contracte de muncă pentru sezonieri încheiate cu diferiți antreprenori agricoli, apoi deschideau conturi bancare pe numele lucrătorilor unde aceștia urmau să primească salariile.

Toate documentele, însă, precum și cardurile bancare aferente acestor conturi, rămâneau la liderii grupării, iar banii îi scoteau doar ei. Anchetatorii consideră că aceasta constituia și o metodă prin care exploatatorii reușeau să-i facă pe lucrători se supună voinței lor.

„Așa s-a întâmplat cu cel mai mare grup, format din 23 de persoane, care au ajuns în octombrie 2019 după ce au fost recrutați din județul românesc Mureș și cărora li s-a spus că trebuie să plătească doar 70 de euro pe lună pentru cazare. Nimic nu este mai departe de realitate.

După păstrarea documentelor personale, au cerut câte 15 euro de fiecare pentru cheltuieli administrative. Ulterior, cel puțin 120 de euro pentru călătorie. Le-au spus că vor trebui să plătească doar 20 de euro pe săptămână pentru mâncare și că acești bani le vor fi opriți din salariu”, scrie ziarul spaniol.

Organizația i-a taxat chiar și pentru transportul spre locul de muncă. Aproximativ trei euro în fiecare zi, se arată în sentința obținută de publicația El Confidencial, în care se detaliază că celor 23 de muncitori li s-a spus că „au făcut o datorie” și că nu aveau să primească primul salariu.

De fapt, nu au primit niciodată banii promiși, deoarece în decembrie li s-a dat doar o sumă minimă, fără ca muncitorii să fie conștienți de faptul că inculpații efectuează retrageri continue prin intermediul cardurilor bancare și își însușesc ei restul banilor proveniți din salariile lor.

„Casele în care trebuiau să doarmă noaptea, când nu se aflau la muncă, erau lipsite de igienă, iar zilele de lucru erau adevărate maratoane care, în funcție de grup și de nevoile de recoltare, puteau dura până la 12 ore. Aveau la dispoziție doar 30 de minute pentru a mânca, iar membrii grupării îi transfera din localitatea Onda (Castellón) în localitatea Fraga din Huesca și invers, ori de câte ori considera oportun”, mai scrie presa spaniolă.

Ancheta Unității Operaționale Centrale (UCO) a Gărzii Civile și a Unității Organice a Poliției Judiciare a Comandamentului Castellón a început la data de 16 decembrie 2019 ca urmare a plângerii depuse cu un an în urmă de una dintre victime.

Agenții au efectuat în acea zi o serie de percheziții legate de organizație care au permis eliberarea a 12 persoane aflate sub controlul celor patru români și a complicelui marocan.

Cu toate acestea, numărul victimelor a ajuns să crească la 50 și, datorită documentelor confiscate, s-a aflat că organizația funcționează în Spania cel puțin din 2018.

Aproape doi ani de trafic de persoane, timp în care cuplul care conducea gruparea a achiziționat o casă de 300 de metri pătrați situată în Villarreal și cinci vehicule înmatriculate în Huelva și Lérida.

Dar aceste bunuri sunt mici în comparație cu averea acumulată în România, spun jurnaliștii spanioli. Potrivit sentinței date, liderii „au călătorit frecvent acolo, atât pentru a recruta muncitori, cât și pentru a transporta sume de bani în numerar, care au fost investite ulterior în proprietăți imobiliare sau alte produse financiare”.

Unele bunuri au fost cumpărate pe numele tatălui femeii, care „era conștient de originea banilor”. Anchetatorii au aflat că cele trei persoane dețineau opt conturi bancare și nouă bunuri imobiliare, inclusiv o clădire, o fermă și o casă rezidențială.

„Analiza averii liderilor grupului organizat a arătat că, între 2015 și 2018, au obținut un venit net de 93 941,52 euro din „realizarea de sarcini agricole pentru alții”. O perioadă în care au gestionat, conform actelor, 53 de conturi care erau deținute de alte persoane”, mai scrie ziarul citat.

Judecătorii au constatat că lucrătorii sezonieri „au suferit daune morale, având în vedere condițiile de viață și de muncă la care au fost supuși în perioada în care s-au aflat sub controlul acuzaților”, care și-au recunoscut implicarea în faptele cercetate și pentru care au primit următoarele pedepse:

  • 108 ani și șase luni de închisoare pentru 54 de infracțiuni de trafic de persoane în scopul „sclaviei” și una de spălare de bani, precum și o amendă de 87 664,51 euro pentru fiecare dintre cei doi soți aflați la conducerea grupării;
  • 44 de ani și șase luni pentru 22 de cazuri de trafic de persoane, unul de spălare de bani și o sancțiune financiară de 87 664,51 euro pentru ruda celor doi soți, cu care colabora în România;
  • și 19 ani de închisoare pentru cele două persoane care transportau și controlau lucrătorii sezonieri.

Inculpații trebuie să le plătească muncitorilor și banii datorați din neplata salariilor, pe lângă amenzile aplicate .

DISTRIBUIE